Accidentul vascular cerebral (AVC)

000000001

 

Accidentul vascular cerebral (AVC)

Poate va intrebati de ce am ales acest subiect pe ziua de astazi ! Tocmai am trecut prin aceasta experienta  si cred ca este necesar sa va povestesc si voua cate putin despre acest accident vascular !

1

Din ce in ce mai multi oameni au probleme cardiovasculare sau se plang de stres, fapt ce duce la cresterea riscului de atac cerebral .

2

Un accident vascular cerebral apare atunci cand un vas de sange (o artera) care furnizeaza sange la nivelul unei zone a creierului se sparge sau este blocat de un cheag sangvin.

In cateva minute, celulele nervoase din acea zona sunt afectate si ele pot muri in cateva ore. Ca rezultat, acea parte a corpului care este controlata de zona afectata a creierului nu mai poate functiona adecvat.

In cazul in care apar simptome ale unui AVC este necesar un tratament de urgenta, exact ca si in cazurile de infarct miocardic. In cazul in care tratamentul medical este inceput cat mai curand dupa aparitia simptomelor, cu atat mai putine celule nervoase vor fi afectate permanent.

Semnele clinice observate de pacienti sau familie constau in instalarea brutala a unei paralizii care intereseaza o parte a corpului ( hemiplegie ) tulburari de vorbire, de sensibilitate, de vedere, de coordonare, de echilibru, asociate sau nu cu alterarea starii de constienta .   La mine a fost afectata partea stanga a corpului , dar dupa 8 ore de la producere a ramas doar partea stanga a fetei paralizata ! Dificultatile la vorbire au aparut inevitabil .

Oamenii de stiinta americani de la Universitatea din Cincinnati, SUA, au efectuat un studiu amplu, din care au descoperit ca procentul cazurilor de accident vascular cerebral in randul tinerilor a crescut de la 13%, cat se inregistrase in anul 1993, la 19%, in anul 2005.

Brett Kissele, doctor si vicepresedinte al sectiei de Neurologie in cadrul Universitatii din Cincinnatti, atrage atentia asupra numarului tot mai mare de pacienti tineri care sufera din cauza accidentelor vascular cerebrale.

Omul de stiinta adauga ca accidentul vascular cerebral este, inca , o boala care afecteaza în special persoanele mai in varsta , dar in ultimii ani s-a constatat o crestere ingrijoratoare a cazurilor de AVC la pacientii tineri.

„Din investigatiile efectuate inca nu ne putem da seama care sunt cauzele care au dus la aceste cifre, dar se banuieste ca sunt mai multi factori care contribuie la cresterea numarului de pacienti tineri. Probabil ca multe din cazurile de accident vascular cerebral sunt influentate de riscul de aparitie al bolilor care duc la aparitia AVC, precum sunt diabetul, hipertensunea si obezitatea.

Concluziile cercetarii au fost publicate in Jurnalul „Neurology“.

3

 

Cauzele accidentului vascular cerebral ischemic

AVC ischemic este cauzat de un cheag de sange care blocheaza circulatia sangvina a creierului. Cheagul de sange se poate dezvolta intr-o artera ingustata care iriga creierul sau poate ajunge in arterele din circulatia cerebrala dupa ce a migrat de la nivelul inimii sau din orice alta regiune a organismului.
Cheagurile sangvine apar de obicei ca rezultat al altor defecte din organism care determina afectarea circulatiei sangvine normale, cum ar fi:
– rigidizarea peretilor arterelor (ateroscleroza). Aceasta este cauzata de tensiunea arteriala crescuta, de diabetul zaharat si de nivelul crescut al colesterolului sangvin
– fibrilatia atriala sau alte aritmii cardiace (ritmuri cardiace neregulate)
– anumite afectiuni ale valvelor cardiace, cum ar fi o valva cardiaca artificiala, o valva cardiaca reparata, o boala cardiaca valvulara precum prolapsul de valva mitrala sau stenoza (ingustarea) orificiului valvular
– infectia valvelor cardiace (endocardita)
– un foramen ovale patent, care este un defect cardiac congenital
– tulburari de coagulabilitate a sangelui
– inflamatie a vaselor sangvine (vasculita)
– infarctul miocardic.
Desi mai rar, tensiunea arteriala scazuta (hipotensiunea) de asemenea poate sa cauzeze un accident vascular cerebral ischemic. Tensiunea arteriala scazuta duce la scaderea circulatiei sangvine la nivelul creierului; ea poate fi determinata de o ingustare sau o afectare a arterelor, de infarctul miocardic, de o pierdere masiva de sange sau de o infectie severa.
Unele interventii chirurgicale (precum endarterectomia) sau alte procedee (cum ar fi angioplastia) folosite pentru tratamentul arterelor carotide ingustate, pot duce la formarea unui cheag sangvin la locul unde s-a intervenit, cauzand ulterior un accident vascular cerebral.

4

Cauzele accidentului vascular cerebral hemoragic

Accidentul vascular cerebral hemoragic este cauzat de o sangerare in interiorul creierului (numita hemoragie intracerebrala) sau in spatiul din jurul creierului (numita hemoragie subarahnoidiana). Sangerarea in interiorul creierului poate fi rezultatul unei valori crescute pe un timp indelungat a tensiunii arteriale. Sangerarea in spatiul din jurul creierului poate fi cauzata de ruperea unui anevrism sau de tensiunea arteriala crescuta care nu a fost tinuta sub control.
Alte cauze de AVC hemoragic, mai putin frecvente, sunt:
– inflamatia vaselor sangvine, care poate aparea in sifilis sau tuberculoza
– tulburari de coagulabilitate ale sangelui, precum hemofilia
– leziuni ale capului sau gatului care afecteaza vasele sangvine din aceste regiuni
– iradierea terapeutica pentru cancere ale gatului sau creierului
– angiopatia amiloidica cerebrala (o tulburare degenerativa a vaselor sangvine).

5

Factori de risc

Factorii de risc pentru un accident vascular cerebral pot fi modificati sau nu.
Anumite afectiuni pot creste riscul de AVC. In cazul in care aceste afectiuni pot fi tinute sub control, riscul de AVC poate scadea.

Factorii de risc care pot fi controlati sunt:
– tensiunea arteriala crescuta (hipertensiunea) este al doilea factor de risc ca importanta dupa varsta
– diabetul zaharat. Aproximativ un sfert din persoanele cu diabet decedeaza prin AVC. Prezenta diabetului creste de 2 ori riscul de accident vascular cerebral din cauza afectarii circulatiei care apare in aceasta boala.
– nivelul crescut de colesterol din sange poate duce la afectiuni ale arterelor coronare si la infarct miocardic, care la randul lor determina lezarea musculaturii inimii (miocardului), iar aceasta la randul ei poate determina cresterea riscului de AVC
– afectiuni ale arterelor coronare, care pot determina aparitia unui infarct miocardic si a unui accident vascular cerebral
– alte afectiuni cardiace, precum fibrilatia atriala, endocardita, afectiuni ale valvelor cardiace, foramen ovale patent sau cardiomiopatie
– fumatul, inclusiv fumatul pasiv
– lipsa activitatii fizice
– obezitatea
– folosirea unor medicamente, cum sunt anticonceptionalele orale – in special la femeile care fumeaza sau care au avut pana in prezent tulburari de coagulare – si anticoagulantele sau corticosteroizii. Se pare ca la femeile aflate in menopauza, terapia de inlocuire hormonala are un risc mic de accident vascular cerebral
– consumul crescut de alcool. Persoanele care consuma excesiv alcool, in special cele care au intoxicatii acute cu alcool (betii) au un risc mare de AVC. Betia alcoolica se defineste prin consumul a mai mult de 5 pahare de alcool intr-o perioada scurta de timp
– folosirea de cocaina sau de alte droguri ilegale.

6

Factorii de risc care nu pot fi modificati sunt:
– varsta. Riscul de accident vascular cerebral creste cu varsta. Riscul se dubleaza cu fiecare decada dupa 55 ani. Cel putin 66 de procente din toate persoanele cu AVC au varsta de 65 de ani sau mai mult.
– rasa. Americanii negri si hispanici au un risc mai mare decat persoanele de alte rase. In comparatie cu albii, americanii negri tineri, atat femeile cat si barbatii, au un risc de 2 -3 ori mai mare de a face un AVC ischemic si de a deceda din aceasta cauza
– sexul. Accidentul vascular cerebral este mai frecvent la barbati decat la femei pana la varsta de 75 ani, dar dupa aceasta varsta femeile sunt mai afectate. La toate varstele, mai multe femei decat barbati decedeaza din cauza unui AVC
– istoricul familial. Riscul de AVC este mai mare daca un parinte, un frate sau o sora a avut un accident vascular cerebral sau un accident ischemic tranzitor
– prezenta in trecut a unui accident vascular cerebral sau a unui accident ischemic tranzitor.

7

Simptome

Prezenta de simptome ale accidentului vascular cerebral impune un consult medical de urgenta. Simptomele generale ale accidentului vascular cerebral includ debutul brusc al:
– starii de amorteala, slabiciune sau paralizie a fetei, bratului sau piciorului, de obicei pe o parte a corpului
– tulburari de vedere la un ochi sau la ambii, precum vedere neclara, incetosata, cu pete, vedere dubla sau pierderea vederii
– confuzie, tulburari de vorbire sau de intelegere a cuvintelor celorlalti
– tulburari de mers, ameteala, pierderea echilibrului sau a coordonarii
– dureri de cap severe
– simptomele datorate accidentului vascular cerebral ischemic difera de cele ale celui hemoragic. Simptomele depind de asemenea de localizarea cheagului sangvin sau a hemoragiei si de extinderea regiunii afectate
– simptomele AVC ischemic (cauzat de un cheag ce a blocat un vas sangvin) apar de obicei in jumatatea corpului de partea opusa zonei din creier in care este cheagul. De exemplu, un AVC in partea dreapta a creierului da simptome in partea stanga a corpului.
– simptomele unui AVC hemoragic (cauzat de o sangerare in creier) pot fi similare celor produse de AVC ischemic, dar se deosebesc prin simptome legate de tensiunea crescuta in creier, cum ar fi dureri de cap severe, greturi si varsaturi, „intepenirea” gatului, ameteli, convulsii, iritabilitate, confuzie si posibil inconstienta
– simptomele unui AVC pot progresa in curs de cateva minute, ore sau zile, adesea in mod treptat. De exemplu, slabiciunea usoara poate evolua spre o incapacitate de a misca bratul si piciorul de pe o parte a corpului.
In cazul in care accidentul vascular cerebral este provocat de un cheag de sange mare (ischemic), simptomele apar brusc, in decurs de cateva secunde.

In cazul in care o artera care este ingustata deja de ateroscleroza este blocata, de obicei simptomele se dezvolta gradat, in curs de cateva minute sau ore, sau mai rar, in cateva zile.
Daca in cursul timpului apar mai multe accidente vasculare cerebrale de mici dimensiuni, persoana respectiva poate prezenta o modificare treptata a gandirii, comportamentului, echilibrului sau a miscarii (dementa multi-infarct).
Nu sunt intotdeauna usor de recunoscut simptomele unui AVC mic. Ele pot fi atribuite gresit varstei mai inaintate sau pot fi confundate cu simptomele provocate de alte afectiuni si care pot fi asemanatoare.

Mecanism fiziopatologic

In cazul unui accident vascular cerebral ischemic, se reduce aportul de sange bogat in oxigen in zona respectiva a creierului. In accidentul vascular cerebral hemoragic este o sangerare in creier.
Dupa aproximativ 4 minute fara sange si oxigen, celulele creierului devin afectate si pot muri.
Organismul incearca sa restabileasca aportul de sange si de oxigen la nivelul celulelor prin largirea altor vase de sange (artere) aflate in apropierea zonei afectate. Daca blocajul este intr-un vas sangvin mare, cum ar fi artera carotida, organismul ar putea fi incapabil sa furnizeze sange in regiunea afectata prin intermediul altor vase sangvine.
Daca aportul sangvin nu este restabilit, de obicei apare o lezare permanenta a zonei respective.
Atunci cand celulele creierului sunt lezate sau mor, acele parti ale corpului care sunt controlate de aceste celule nu mai pot functiona. Pierderea functionarii lor poate fi usoara sau severa, temporara sau permanenta. Aceasta depinde de localizarea si de extinderea regiunii afectate din creier si de cat de repede este restabilit aportul de sange in zona afectata.
Daca apar simptomele unui AVC, este nevoie de un consult medical urgent. Dupa un accident vascular cerebral pot aparea complicatii amenintatoare de viata. Administrarea precoce a unui tratament poate scadea numarul celulelor din creier care ar putea fi lezate permanent, diminuand amploarea dizabilitatii.
Accidentul vascular cerebral este cea mai frecventa cauza de dezabilitate fizica datorata unei afectiuni ale sistemului nervos. La persoanele care supravietuiesc dupa un AVC, jumatate din ei vor mai prezenta un deficit inca 6 luni dupa aceea.
Vindecarea depinde de localizarea si de extinderea leziunii din creier cauzata de AVC si de capacitatea altor regiuni sanatoase din creier de a prelua functionarea regiunii afectate. In general, cu cat este mai mica lezarea tesuturilor cerebrale, cu atat este mai mica si dizabilitatea rezultata si cu atat este mai mare sansa unei vindecari cat mai complete.
Cea mai mare sansa de recuperare a abilitatilor este in timpul primelor luni de dupa un accident vascular cerebral. Recuperarea anumitor abilitati, precum vorbirea, se face lent, daca se face. Aproximativ jumatate din toate persoanele care fac un accident vascular cerebral vor avea o perioada indelungata de timp unele dificultati in vorbire, in intelegere si in luarea deciziilor. De asemenea ei pot avea tulburari ale comportamentului, care le afecteaza relatiile cu membrii familiei sau cu prietenii.
Complicatiile pe termen lung ale unui accident vascular cerebral, cum ar fi depresia si pneumonia, se pot dezvolta imediat sau dupa o perioada de cateva luni pana la cativa ani dupa AVC. Unele complicatii pe termen lung pot fi prevenite cu tratament adecvat la domiciliu si prin monitorizare de catre un medic.
Dintre persoanele care au pentru prima data un accident vascular cerebral sau un accidentul ischemic tranzitor (AIT), 14 procente vor avea un alt AVC sau un AIT in cursul urmatorului an.

Conseciinte

In plus fata de dizabilitatile fizice mai evidente care pot aparea dupa un AVC, mai pot aparea:
– modificari in rapiditatea cu care sunt facute activitatile
– modificari ale judecatii, ratiunii
– modificari ale emotiilor
– modificari ale perceptiilor (capacitatea de a aprecia distanta, marimea, pozitia, ritmul miscarilor, forma, si relatia dintre partile componente ale unui intreg)
– tulburari de memorie
– probleme datorate neglijarii partii afectate a corpului.
De aceea se recomanda ca aceste probleme sa fie discutate cu un medic. Doctorul (de preferat un medic psihiatru) va oferi suportul necesar si poate oferi sugestii pentru ameliorarea acestor probleme.

Consult de specialitate

Este urgent un consult medical in cazul in care sunt prezente:
– semne ale unui accident vascular cerebral care apar brusc
– amorteli, slabiciune sau incapacitatea de a misca fata, bratul sau piciorul, de obicei intr-o jumatate a corpului
– tulburari de vedere la un ochi sau la ambii, precum vedere neclara, incetosata, cu pete, vedere dubla sau pierderea vederii
– confuzie, tulburari de vorbire sau de intelegere
– tulburari de mers, ameteala, pierderea echilibrului sau a coordonarii
– dureri de cap severe fara o cauza cunoscuta.

Semnele unui accident ischemic tranzitor (AIT). Simptomele sunt asemanatoare celor din accidentul vascular cerebral, cu exceptia urmatoarelor:
– pierderea vederii este de obicei descrisa ca o senzatie, ca o umbra, scaderea vederii unui ochi
– tipic, simptomele accidentului ischemic tranzitor dispar dupa 10 pana la 20 de minute, dar ele pot persista pana la 24 ore. Deoarece nu se poate preciza daca simptomele se datoreaza unui AVC sau unui AIT, este nevoie de un tratament de urgenta in ambele situatii
Se recomanda consultarea imediata a unui doctor in cazul in care:
– au fost prezente de curand simptome ale unui AVC sau AIT, chiar daca simptomele au disparut
– persoana respectiva a avut in trecut un AVC sau un AIT si este in tratament cu aspirina sau alte medicamente pentru prevenirea formarii cheagurilor de sange si a aparut orice semn de sangerare
– persoana respectiva a avut un AVC si are acum un episod de innecare in timpul inghitirii unor alimente
– au aparut semne care se pot datora prezentei unui cheag in vasele de sange profunde, care pot fi inrosirea, incalzirea si durerea intr-o anumita zona a unui brat sau a unui picior.

Se recomanda efectuarea unei programari pentru un consult in cazul in care:
– persoana respectiva crede ca a avut un AIT in trecut si nu a vorbit pana acum cu un doctor despre acest eveniment
– persoana respectiva a avut un AVC si are acum o zona dureroasa la presiune. Zonele dureroase la presiune, care de obicei se dezvolta de-a lungul coatelor, calcaielor, genunchilor, feselor, ale osului sacrat si pe spate de-a lungul coloanei vertebrale, sunt provocate de statul intr-o singura pozitie un timp indelungat. Primul semn al unei zone dureroase la presiune este inrosirea zonei, care nu dispare la frecare sau la masaj
– persoana respectiva a avut un AVC si constata acum ca bratul sau piciorul afectat devine din ce in ce mai rigid (intepenit) si nu poate sa-l indrepte (spasticitate)
– persoana respectiva a avut un AVC si prezinta acum semne ale unei infectii de tract urinar. Aceste semne pot fi febra, durere in timpul mictiunii (la urinare), prezenta de sange in urina si durere de spate (in flancuri).

Medici specialisti recomandati

Medicii care pot diagnostica si trata accidentul vascular cerebral sunt:
– specialistii in medicina de urgenta
– medicii de familie
– medicii internisti (specialisti in medicina interna)
– neurologii
In cazul in care este nevoie de o interventie chirurgicala sau sunt prezente si alte probleme de sanatate, pot fi consultati si alti specialisti, precum:
– neurochirurgul
– cardiologul
– chirurgul de chirurgie vasculara (specializat in chirurgia vaselor sangvine)
– unele spitale au o echipa specializata in tratarea accidentelor vasculare cerebrale, formata din diferiti profesionisti, precum un fiziokinetoterapeut, un specialist in terapia ocupationala, un logoped, un doctor, o asistenta si un asistent social.

8

Expectativa vigilenta

Nu este recomandata o perioada de asteptare si de urmarire in cazul in care sunt prezente semne ale unui accident vascular cerebral. Este nevoie de ingrijiri medicale de urgenta pentru prevenirea sau tratarea oricarei complicatii care poate fi amenintatoare de viata. Tratamentul prompt poate preveni extinderea lezarii creierului, ameliorand dizabilitatile permanente care pot aparea in urma unui accident vascular cerebral.
In cazul in care accidentul vascular cerebral este provocat de un cheag de sange, este critica asigurarea ingrijirilor medicale din partea unui doctor in camera de garda, intr-un spital. Daca se face consultul medical in primile 3 ore, pacientul poate primi uneori o medicatie (activator tisular al plasminogenului sau t-PA) care dizolva cheagul, dar acest medicament trebuie administrat in primele 3 ore de la aparitia simptomelor. Acest medicament nu poate fi administrat in siguranta la toti oamenii.

Regimul de viata implica:

 

  • renuntarea la fumat;
  • renuntarea la alcool in primele 8 luni dupa accident;
  • evitarea sedentarismului prin miscare de o ora pe zi / de 4 ori pe saptamana;
  • se va mentine tensiunea la valori normale ( sub 14 cu 9 cm .coloana de mercur prin medicatie si regim hiposodat –  sub 6 grame);
  • mentinerea glicemiei la nivel sub 128mg%
  • tratament permanent cu antitrombotice , tratamentul dislipidemiei cu sinvastatin si regim hipocaloric, tratamentul bolilor de inima ( al fibrilatiei cu anticoagulant ) ca si al hipercoagularii sangelui intalnite la unii pacienti, aducerea pacientului la greutate normala prin masuri dietetice.

 

Alimente care scad riscul de atac cerebral

Ce poti face in acest sens? Sa ai o dieta echilibrata, din care, conform Huffington Post, sa nu lipseasca urmatoarele alimente:

Cerealele integrale

Studiile arata ca femeile care consuma in mod regulat cereale integrale (paine integrala, de exemplu) au un risc cu 30-40% mai scazut de a suferi un atac cerebral fata de cele care nu au acest obicei.

Citricele

Antioxidantii din citrice ajuta la reducerea riscului de atac cerebral, dupa cum arata un studiu efectuat pe 70.000 de femei. Cercetatorii de la Harvard spun ca persoanele care consumasera cele mai multe flavonoide intr-o perioada de 14 ani aveau un risc mai mic cu 19 procente de a suferi un atac cerebral fata de cele care nu avusesera acest obicei alimentar.

Lactatele degresate

Studiile arata ca persoanele care consuma lactate degresate in mod constant au un risc mai scazut cu 12 procente de a avea probleme cerebrale, posibil si datorita vitaminei D din aceste alimente.

Alimente bogate in magneziu

Alimentele cu mult magneziu, precum fasolea, nucile, cerealele integrale si legumele cu frunze verzi previn si ele atacul cerebral. O medie de 100 mg de magneziu pe zi previne atacul cerebral cu 9 procente.

Pestele

Persoanele care consuma peste de cateva ori pe saptamana sunt si ele la adapost de aceasta problema de sanatate , mai ales datorita cantitatii mari de omega 3.

 

De ce alimente te feresti daca te temi de atacul cerebral

Cartofi prajiti si pui prajit

De mai multi ani cercetatorii avertizeaza ca grasimile trans sunt periculoase pentru artere, ducand la blocarea acestora, marind concentratia de lipide si colesterol rau din sange si scazand colesterolul bun.

S afla in topul listei cu alimente care fac rau sanatatii si pot cauza indirect moartea. Cercetatorii de la Universitatea din Carolina au descoperit ca femeile care consuma 7 grame de grasimi trans pe zi, cam cat contin 2 gogosi sau jumatate de portie de cartofi prajiti, au un risc mai mare de a face accident vascular cu 30 de procente decat restul persoanelor.

Alt studiu recent arata ca acest tip de grasimi incurajeaza si aparitia inflamatiilor in organism, din cauza cresterii nivelului de proteina C reactiva, aceasta marind si riscul de diabet si boli ale inimii.

Limiteaza consumul de grasimi trans pe zi la 1-2 grame, de preferat fiind sa nu consumi deloc. Daca ai pofta de ceva dulce, incearca sa-ti gatesti singur, astfel incat sa ai siguranta ca toate ingredientele sunt cat se poate de sanatoase. Daca iti este pofta de cartofi, mai bine consuma-i fierti sau copti, iar daca vrei sa fie neaparat prajiti, incearca sa mananci doar de pofta, cat mai putini.

Carne afumata si procesata

Fie ca este vorba despre pastrama, carnati, bacon, salam, parizer, piept afumat de curcan sau orice fel de alta carne procesata sau afumata, incearca sa reduci consumul acestora cat mai putin cu putinta, pentru ca nu iti fac deloc bine la sanatate.

Si mai rai sunt aditivii din acestea, care au menirea sa le mentina proaspete cat mai mult timp cu putinta, dar care intra in sange si face rau vaselor de sange, provocand ingrosarea arterelor si, implicit, ingustarea spatiului prin care curge sangele.

Multe studii au asociat carnea procesata cu bolile arteriale, o analiza publicata in Jurnalul de Sanatate aratand ca acest tip de alimente creste cu 42% riscul aparitiei bolilor de inima pentru cei care le consuma in fiecare zi. Atacul cerebral nu este singurul pericol, acest tip de alimente cauzand si aparitia cancerului si a diabetului.

Daca iti place foarte mult carnea afumata, incearca totusi sa nu o consumi de mai mult de 2 ori pe saptamana, in restul zilelor pune mai des pe masa peste si legume care sa contrabalanseze efectele nocive.

Sucurile dietetice

Desi inlocuirea sucurilor normale cu cele dietetice este o varianta aleasa de multe persoane care vor sa slabeasca, acestea din urma cresc semnificativ posibilitatea unui atac cerebral, cu o medie de 48 de procente.

In cadrul unui studiu al Universitatii din Columbia au fost analizate 2.500 de persoane cu varsta de peste 40 de ani, constatandu-se ca cei care beau sucuri dietetice in mod frecvent au suferit cu 60% mai multe atacuri decat restul. Oamenii de stiinta nu pot stabili cu precizie cauza acestei probleme, dar ca sucurile dietetice se afla in stransa legatura cu atacul cerebral este clar.

Daca vrei sa bei sucuri, mai bine alege-le pe cele normale si bea mai putine, consumand si apa intre timp. Daca nu iti place apa, incearca limonada, ceaiul sau sucul proaspat stors de tine din fructe.

Carnea rosie

Un jurnal specializat pe probleme de atac vascular cerebral a publicat de curand un articol din care reiese clar faptul ca femeile care consumau portii mari de carne rosie in fiecare zi aveau un risc de atac mai mare cu 42 de procente.

Nutritionistii spun ca acest tip de carne contine foarte multe grasimi, care fac rau inimii. Riscul dezvaluit de studiu este uimitor de mare si pentru multi medici, dar el este de necontestat. 35.000 de femei din Suedia au fost monitorizate timp de 10 ani pentru a se ajunge la aceasta concluzie.

Grasimea din carne face ca arterele sa se infunde, iar nivelul foarte crescut al hemoglobinei (din cauza fierului din carne) poate reprezenta si el un factor de risc. Incearca sa consumi mai multa carne de pui si de peste in locul celei rosii. In ceea ce priveste proteinele, pe ele le poti asimila si din fasole, legume, nuci, tofu si lactate degresate.

Supa instant si alte mancaruri din conserve

Fie ca este vorba desre supa, spaghete sau orice alt fel de mancare in conserva, ele nu sunt recomandate de expertii in nutritie. O supa la conserva sau una la plic are in jur de 1.100 mg de sodiu.

Sarea este cat se poate de rea pentru organism atunci cand este consumata in cantitati mari, o persoana care are parte de 4.000 de mg pe zi avand un risc dublu de a face accident vascular fata de cele mai atente la dieta. Ea creste presiunea sanguina, factorul principal in aparitia atacului.

 

 

 

 

 

 

 

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s