Vitaminele si mineralele

 vitamins-minerals

Vitamine si minerale

 

Vitamine si minerale
Vitaminele sunt un amestec  sofisticat de substante chimice  necesare  organismului,pe care acesta nu le poate produce. Mineralele sunt elemente chimice ce trebuie sa le inlocuiasca pe cele eliminate in mod natural prin transpiratie,urina sau sangerari. Daca o persoana ar consuma cantitati corecte de grasimi, carbohidrati, proteine si minerale,ar muri probabil in cateva luni. Vitaminele sunt esentiale organismului. Acestea ajuta la demararea si controlul vitezei reactiilor chimice din cellule,cum ar fi descompunerea substantelor nutritive pentru a elibera energie.

380_177_art_vitamins

Vitaminele sunt un amestec sofisticat de substante chimice necesare organismu-lui,pe care acesta nu le poate produce.Mineralele sunt elemente chimice ce trebuie sa le inlocuiasca pe cele eliminate in mod natural prin transpiratie,urina sau sangerari. Daca o persoana ar consuma cantitati corecte de grasimi, carbohidrati, proteine si minerale,ar muri probabil in cateva luni. Vitaminele sunt esentiale organismului.Acestea ajuta la demararea si controlul vitezei reactiilor chimice din cellule,cum ar fi descompunerea substantelor nutritive pentru a elibera energie.

Mineralele,cum ar fi sodiul,sunt vitale pentru functionarea celulelor nervoase. Sulful intra in componenta multor hormoni.Sunt necesare peste alte 15 tipuri de mi-nerale pentru productia normala de cellule ale sangelui,coagularea sangelui si cres-terea dintilor si a oaselor.
Stiinta alimentatiei.De peste 2000 de ani oamenii sunt constienti ca trebuie sa aiba o dieta echilibrata,adica una ce consta in cantitati si tipuri corecte de substante nutritive.De exemplu,in secolul 5 i.e.n.,filozoful grec Hipocrate a recomandat paci-entilor cu probleme de vedere sa consume ficat de pasari, vite si oi.In present se stie ca ficatul este o sursa bogata de vitamina A(precum si de vitaminele B2,B12,D si E), necesara pentru functionarea normala a retinei.

Pe vremea romanilor oamenii consumau apa minerala de izvor,pentru proprieta-tile medicale ale acestora.Aceste ape de izvor foarte bogate in minerale se afla la ba-za “apelor imbuteliate”,atat de commune in zilele noastre.Capitanul Cook ,explora-torul maritime englez din secolul 18,a ajuns la concluzia ca o dieta ce includea si fructe proaspete,impiedica aparitia scorbutului,o boala provocata de lipsa vitaminei C. Dar conceptul modern de dieta sanatoasa si descoperirea relatiei dintre diferite tipuri de alimente si sanatate, se datoreaza cercetarilor lui Robert McCarrison,la inceputul secolului. Coordonator al serviciilor medicale engleze in India,el a observat u-nele caracteristici ale grupurilor religioase si tribale.

A remarcat ca membrii tribului Madrassi erau mai slabi,cei din Sikh si Pathan aveau o constitutie mai robusta,si asa mai departe. El a initiat apoi un experiment stiintific in care dietele diferitelor grupuri de bas-tinasi au fost aplicate sobolanilor. Acestia prezentau ulterior aceleasi tipuri de sanata-te ca si grupurile de oameni ce foloseau dietele respective. Sobolanii ce consumau dieta tribului Madrassi erau mai slabi,cei cu dieta Sikh mai puternici,si asa mai departe. Pentru a-si extinde cercetarile, McCarrison a hranit alti sobolani cu o dieta constand in mancaruri rafinate din vest.Acestia au inceput sa prezinte aceleasi tipuri de afectuini ca si la persoanele ce consumau cele mai sarace diete indiene.

Cuvantul “vitamina” a fost folosit pentru prima data de omul de stiinta polonez Casimir Funk in 1912,pentru a desemna factorii nutritivi vitali organismului si care contin in cea mai mare parte amine,substante chimice continand azot in combinatie cu alte elemente chimice,cum ar fi hidrogenul. Grupuri de vitamine. Exista doua categorii principale de vitamine.Prima cate-gorie, vitaminele A,D,E si K,sunt solubile in grasimi si se gasesc de obicei in alimen-te bogate in grasimi,cum sunt ouale,untul si laptele.Acestea se inmagazineaza in or-ganism-mai ales in ficat-si astfel pot forma rezerve.O persoana bine hranita poate trai fara vitamina A timp de luni de zile,fara a se imbolnavi. A doua categorie,complexele de vitamona B si vitamina C sunt solubile in apa. Ele sunt eliminate prin urina,organismul retinand doar cantitati neinsemnate din  acestea.

Calciul are rol în mineralizarea osoasă şi dentară, contracția musculară, coagularea sângelui împreună cu vitamina K, controlul greutăţii corporale, scade riscul de cancer de colon. Lipsa lui duce la afectarea contracţiilor musculare, deficit în respiraţie datorită afectării mușchilor intercostali. La copil apare rahitismul iar la adult osteoporoza. Calciu este găsit în: lapte, brânză, spanac, cereale, ouă, nuci.

Fosforul intră în componența oaselor, deficitul lui cauzează dureri osoase însă şi dureri musculare. Trebuie să avem grijă că fructoza consumată în exces favorizează eliminarea urinară de fosfor. Absorbţia lui e controlată de Vitamina D. Fosforul se găseşte în: lapte, brînză, cereale, ouă.

Sodiul este adus în organism din: sare de masă, lapte, ouă, bicarbonat. Are rol biologic în transmiterea impulsului nervos, contracţia mușchiului cardiac şi distribuţia apei în organism. Excesul de sodiu dă retenţie de apă în organism cu hipertensiune arterială iar deficitul cauzează pierderea apei cu hipotensiune arterială.

Potasiul are rol în activitatea cardiacă (ritmul de contracţie), în funcţionarea neuronilor, în contracţia musculară şi în creşterea densităţii osoase favorizând trecerea calciului din sânge în ţesut osos. Potasiul este găsit în: cereale, legume, fructe iar deficitul acestuia se caracterizează prin apariţia oboselii, a aritimiilor şi a crampelor musculare.

Fierul se găseşte în: gălbenuş de ou, cereale, spanac , legume. Vitamina C favorizează absorbţia lui, însă fibrele o scad. Are rol antioxidant şi intră în componenţa hemoglobinei. Deficitul de fier afectează termoreglarea, apariţia hemoragiilor şi a parazitozelor intestinale.

Magneziul se găseşte în plante cu frunze verzi şi în cereale integrale. Vitamina D crește absorbţia lui, iar fibrele alimentare o scad. Are rol în menţinerea structurii ADN-ului, ARN-ului şi a membranelor. Ajută la sinteza de proteine şi în contracţia musculară.

Zincul. Intră în structura proteinelor şi a mebranelor celulare. Cea mai bună sursă pentru zinc sunt cerealele. Deficitul de zinc duce la încetinirea creşterii la copii, scăderea imunităţii şi la femeia însărcinată determină la copil afectarea proceselor cognitive cu reducerea atenţiei.

Cuprul. Sursele naturale sunt: fasole uscată, mazăre, grâu integral, prune. Cupru este necesar pentru sintetizarea hemoglobinei din fierul organic. Deficitul determină apariția depresiei, crește riscul de osteoporoză prin afectarea de sinteză a matricei osoase, apariţia anemiei crescând riscul de infecţii.

Cromul. Surse: cereale integrale, broccoli, suplimente. Are rol în metabolismul glucidic crescând efectul insulinei şi scăderea glicemiei. În metabolismul lipidic cu scăderea colesterolului şi riscului de ateroscleroză.

Seleniul asigură protecţie faţă de substanţele oxidante, previne apariţia cancerului, scade ritmul de dezvoltare a tumorii. Excesul duce la dezvoltarea de diabet zaharat şi scăderea rezistenţei unghiilor şi firelor de păr. Iar deficitul determină apariţa hipotiroidismului şi afectarea cartilajelor. Surse de seleniu: alune, cereale, seminţe de floarea-soarelui, dovlecel.

Iodul. Cea mai importantă sursă pentru iod este sarea iodată. Cantităţi suficiente sunt şi în produsele lactate şi ouă, mai ales dacă animalele sunt hrănite cu furaje bogate în iod. Dar şi în produsele vegetale cultivate pe soluri bogate în iod. Iodul ajută la sinteza hormonilor tiroidieni. Deficitul duce la hipoparatiroidism cu tulburări de creştere şi sensibilitate la frig, iar la femeia însărcinată și la copilul în primul an de viaţă e afectat creierul.

Fluorul. Sursele de fluor sunt variate, de la apa fluorizată şi toate alimentele preparate cu acest tip de apă, până la sare, lapte sau produse pentru igienă orală fluorizate.  Alte surse sunt băuturile obişnuite sau mâncărurile precum: orezul nedecorticat, grâul gătit sub diferite forme. Intră în structura oaselor, dinţilor, favorizează depunerea calciului. Deficitul duce la apariţa cariilor dentare.

 

 

 

 

Surse de vit si minerale in functie de necesitatea lor :

Pentru sanatatea OASELOR (si a dintilor):

  • vit D 

ou-ochiRasol-de-vita-pentru-ciorba-de-burta

  1. hering marinat (680IU)
  2. sashimi de macrou (360IU)
  3. oysters crude (320IU)
  4. caviar (232IU)
  5. ciuperci (21IU) – nici o alta sursa de origine vegetala
  6. vita rasol (17 mcg)
  7. vitel rasol (7 mcg)
  8. unt (7 mcg)
  9. miel rasol (6 mcg)
  10. ou prajit (6mgc)
  • vit K

Sursele animale contin vit K2, vegetalele vit K1. K2 este mult mai usor asimilabila decat K1.

  • riboflavin

poze mamas 1819

OLYMPUS DIGITAL CAMERA

alune de pdure

  1. Fical de miel (5 mg)
  2. ficat de vita (3 mg)
  3. ficat de manzat (3 mg)
  4. Ficat de curcan (3 mg)
  5. ficat de pui (2 mg)
  6. ficat de curcan (691 mcg)
  7. ficat de miel (400 mcg)
  8. ficat de pui (392 mcg)
  9. ficat de vita260 mcg)
  10. alune de padure (246 mcg)
  11. seminte de floarea soarelui (238 mcg)
  12. fasole fiarta (208 mcg)
  13. spanac crud (194 mcg)
  14. Parmezan(1,184 mg)
  15. Romano Cheese (1,064 mg)
  16. Gruyere Cheese (1,011 mg)
  17. seminte de susan(989 mg)
  18. branza de capra (895 mg)
  19. peste alb uscat (810 mg)
  20. migdale (291 mg)
  21. ficat de vitel (15 mg)
  22. ficat de vita(15 mg)
  23. ficat de miel (15 mg)
  24. Oysters (stridii) (8 mg)
  25. ciuperci Shiitake uscate (5 mg)
  26. tahini (4 mg)
  27. pudra de cacao (4 mg)
  28. calamar (2 mg)
  29. caju (2 mg)
  30. seminte de floarea soarelui (2 mg)
  31. hazelnut flour (faina de alune de padure) (13 mg)
  32. seiminte de pin (9 mg)
  33. Fireweed (7 mg)
  34. seminte de mac (7 mg)
  35. Mussels (midii) (7 mg)
  36. Pecans (5 mg)
  37. Oysters (stridii) (1 mg)
  38. clams (scoici) (1 mg)
  39. Grilled Bass (biban la gratar) (1 mg)
  40. Trout (pastrav) (1 mg)
  • folate
  • calciu
  • cupru
  • mangan

Pentru sanatatea APARATULUI DIGESTIV:

  • niacina

ficat de pui

alune

ciuperci 1

Spanac4

  1. somon afumat (23 mg)
  2. sashimi de ton(16 mg)
  3. ficat de pui(16 mg)
  4. alune (16 mg)
  5. ficat de manzat (14 mg)
  6. ciuperci Shiitake uscate (14 mg)
  7. rosii uscate la soare (9 mg)
  8. seminte de floarea soarelui (8 mg)
  9. Buckwheat (hrisca) (7 mg)
  10. spanac fiert (577 mg)
  11. peste alb afumat (88 mg)
  12. mutton (berbec) (34 mg)
  13. piept de pui (29 mg)
  14. rosii uscate la soare (3,427 mg)
  15. pudra de cacao(2,509 mg)
  16. piersici uscate (1,850 mg)
  17. peste (trout)  uscat (1,720 mg)
  18. ciupeci shiitake uscate (1,534 mg)
  19. Gjetost Cheese (1,409 mg)
  20. peste alb uscat (1,080 mg)
  21. somon afumat (960 mg)
  • betaina
  • potasiu

Pentru REGLAREA NIVELULUI DE ZAHAR DIN SANGE:

  • magneziu

seminte de floarea soarelui

Pudra-de-cacao

S0046550_Caviar.tif

somon_afumat

  1. seminte de dovleac (535 mg)
  2. pudra de cacao (495 mg)
  3. unt din seminte de floarea soarelui (369 mg)
  4. Tahini din susan (353 mg)
  5. seminte de mac (347 mg)
  6. Caviar (300 mg)
  7. Fish Sauce (175 mg)
  8. cod sarat (133 mg)
  9. somon afumat (122 mg)
  10. Pistachio (fistic) (3 mg)
  11. somon salbatic (1 mg)
  12. tuna la gratar (1 mg)
  13. carne de porc prajita (1 mg)
  14. seminte de floarea sorelui(1 mg)
  15. ciupeci shiitake uscate (1 mg)
  16. seminte de susan (1 mg)
  17. prune uscate (1 mg)
  • vit B6

 

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s